L-ai
cunoscut într-o seara frumoasa de vara. Ți-a spus cât de mult te
adora si credeai ca ești totul pentru el.
Te
suna de zece ori pe zi ca sa te întrebe ce faci iar seara tot ce
aștepta era sa se întâlnească cu tine.
Când
te privea se vedea în ochii lui ca erai tot ce își putea dori, era
fericit ca te are.
Te
trezea dimineața cu un sărut si radia de fericire când erai
alături de el.
Îl
iubeai pentru simplul fapt ca te adora si te iubea atât de mult.
Ați
petrecut asa zile si nopți, si credeai ca nimeni si nimic nu va mai
poate desparți.
Dar
nimic nu poate dura o veșnicie, asa a fost si cu dragostea lui
pentru tine.
A
venit acea zi in care a plecat fără sa spună măcar PA iar tu,
poate din mândrie, nu l-ai mai cautat ca sa afli ce s-a întâmplat.
Asa
ca ai ajuns sa te condamni pe tine ca mai apoi, sa îl condamni pe
el, fără a ști exact motivul pentru care a plecat.
Dar
au trecut luni si încă te mai gândești la ce a fost si de ce a
plecat.
Asa
ca...nu-l lăsa sa plece fără sa zică măcar PA!
Iți
ești datoare ție sa afli de ce a plecat!
